Domeniile de utilizare a apei
Apa are un rol esenţial în
întreţinerea vieţii. Fără apă nu ar putea exista viaţa. În organism apa intră
în compoziţia organelor, ţesuturilor şi lichidelor biologice. Ea dizolvă şi
transportă substanţele asimilate şi
dezasimilate; menţine constantă
concentraţia sărurilor în organism şi, evaporându-se pe suprafaţa corpului, ia
parte la reglarea temperaturii.
Apa Potabilă se deosebeşte
de apa distilată. În conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabilă trebuie:
-
Să fie limpede, incoloră, fără miros sau gust deosebit;
-
Să aibă temperatura
cuprinsă între 70 şi 150C şi să nu varieze mult în
timpul anului;
-
Să nu conţină materii străine în suspensie sau germeni
patogeni;
-
Să conţină aer şi CO2 în soluţie;
-
Substanţele dizolvate raportate la un litru trebuie să se
încadreze între anumite limite;
-
Să nu conţină azotiţi sau sulfuri, săruri metalice
precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu
excepţia micilor cantităţi de Fe, Al, Mn.;
-
Să nu conţină NH3 sau fosfaţi care pot proveni
prin contaminarea apei cu substanţe organice în prutefacţii şi nici metan.
Întrebuinţările apei
Apa se întrebuinţează la:
-
Prepararea soluţiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;
-
Obţinerea oxigenului şi hidrogenului prin electroliză;
-
Prepararea celor mai importanţi acizi anorganici;
-
Producerea energiei electrice;
Spălat, albit, colorat.
Surse de poluare
Poloarea apelor afectează calitatea vieţii la scara
planetară. Apa reprezintă sursa de viaţa pentru organismele din toate mediile.
Fară apă nu poate exista viaţă. Calitatea ei a început din ce în ce mai mult să
se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic şi bacteriologic.
Dacă toată apa de pe
pamânt ar fi turnată în 16 pahare cu apă, 15 şi jumatate dintre ele ar conţine
apa sarata a oceanelor şi mărilor. Din jumatatea de pahar rămasă, mare parte
este înglobată fie în gheţurile polare, fie este prea poluată pentru a fi
folosită drept apă potabilă şi astfel, ceea ce a mai rămâne pentru consumul
omenirii reprezintă conţinutul unei linguriţe. Din consumul mondial de apa, 69%
este repartizat agricultirii, 23% industriei şi numai 8% în domeniul casnic.
Cauzele
poluării apei:
·
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar
şi deversari deliberate a unor poluanţi;
·
Scurgeri de la rezervoare de depozitare şi conducte de
transport subterane, mai ales produse petroliere;
·
Pesticidele şi ierbicidele administrate în lucrarile agricole
care se deplasează prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la
irigaţii până la pânza freatică;
·
Ingrasamintele chimice şi scurgerile provenite de la
combinatele zootehnice;
·
Deşeurile şi reziduurile menajere;
·
Sarea presarată în timpul iernii pe şosele, care este purtată
prin sol de apa de ploaie şi zapadă topită;
·
Depunerile de poluanţi din atmosferă, ploile acide.
Poluanţii apei sunt produsele de orice
natură care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, în condiţii
şi în concentraţii ce pot schimba caracteristicile apei, facând-o dăunătoare
sănătaţii.
Tipuri de poluanţi
Poluanţi de natură fizică:
·
depunerile radioactive;
·
ape folosite în uzine atomice;
·
deşeuri radioactive;
·
ape termale;
·
lichide calde provenite de la racirea instalaţiilor
industriale sau a centelor termoelectrice şi atomo – electrice.
Poluanţi
de natură chimică:
Mercurul
provenit din:
·
deşeuri industriale;
·
inhalarea vaporilor ca urmare a unor scăpari accidentale
determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluoreşcente;
·
ingerarea accidentală de compuşi anorganici;
·
deversările unor uzine producătoare de fungicide organomercurice.
Azotaţii proveniţi din:
·
îngraşăminte chimice;
·
detergenţi;
·
pesticide organofosforice.
Cadminiul provenit din:
·
ape în care sau deversat reziduri de cadminiu;
·
aerosoli.
Plumbul provenit din:
·
evacuările uzinelor industriale;
·
gazele de eşapament ale autovehiculelor;
·
manipularea greşită a tetraetilplumbului folosit ca activ
antidetonant la benzină.
Zincul provenit din:
·
apă sau bauturi cu continut de zinc;
·
ingerarea acidentală a unor săruri sau oxizi ai acestuia
(vopsele);
·
dizolvarea de catre soluţii acide a zincului din vase,
din deşeuri sau scăpari industriale
Hidrocarburile
provenite
din:
·
gazele de eşapament ale autovehiculelor;
·
scurgerile de ţiţei;
·
arderea incompletă a combustibililor fosili (cărbuni, petrol
şi gaze naturale);
·
arderea incompletă a biomasei (lemnul, tutunul);
·
fumul de ţigară.
Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:
·
apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;
·
pulverizările aeriene;
·
spălarea stor substanţe de către apa de ploaie de pe
terenurile agricole tratate;
·
detergenţi.
Poluanţi de natură biologică:
·
microorganismele patogene;
·
substanţele organice fermentescibile.
Efectele vaste
pe baza unor observaţi
Consecinţele poluării:
Asupra
mediului:
·
posibilitatea contaminării sau poluării chimice a animalelor
acvatice;
·
contaminarea bacteriologică sau poluarea chimică radioactiva
a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;
·
Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determină
micsorarea capacităţii de debarasare faţă de diverşi poluanţi prezenţi la un
moment dat.
Asupra sănătăţi:
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul că
oamenii nu beau suficientă apă sau apa baută nu are cele mai bune calităţi.
Asupra
calităţii apelor:
În viaţa colectivităţilor umane, apele sunt utilizate zilnic atât ca aliment cât şi în asigurarea igienei personale. În medie, în 24 de ore, un om adult consumă în scopuri alimentare 2-10L de apă.
Mirosul
apei provine de la substanţele volatile pe care le conţine ca rezultat al
încarcării cu substanţe organice în descompunere, al poluării cu substanţe
chimice sau ape reziduale. Cu cât apa conţine mai multe substanţe organice,
chimice sau ape reziduale cu atât mirosul este mai uşor de perceput.
Culoarea
apei poate da indicaţii asupra modificării calităţii astfel:
-
apele de culoare arămie sau brună provin de la distilările de
cărbune amestecate cu ape industriale care conţin fier;
-
apele de culoare brun închis sunt apele de la fabricile de
celuloză;
-
apele bogate în fier sunt cele provenite de la tăbăcarii şi
au culoarea verde închis sau neagră;
-
ionii de fier dau apelor o culoare galbenă;
-
ionii de cupru conferă apei o culoare albastră;
-
apele care conţin argila coloidala au o culoare galben-brună.
¤ paşii în
vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt:
Ameliorarea proceselor tehnologice care să se
reducă la minimum.
¤Reexaminarea pierderilor de materiale şi a
risipei de apă. Evitarea utilizării substanţelor care nu trebuie puse în
libertate.
¤Instalaţia de epurare a destinaţiei şi pentru
tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel şi cromaj.
¤Tratarea apelor de canalizare domestice
din:cartiere,abatoare
îngrăşătorii.
Starea de ionizare a cianurii
variază în conformitate cu PH-ul şi temperatura apei.
Modificarea PH-ul e deosebit de
mare în cazul unei soluţii diluate.
Instrumentul de măsurare trebuie
să conţină un dispozitiv protector pentru a ţine PH-ul constant.
Sensibilitatea faţă de cianură e
rapidă,dar timpul de reacţie e lung în absenţa ei.
¤Instalaţia pentru priza de apă
E alcătuită din un flator
deplasabil pe verticală,o sită pentru reţinerea impurităţilor,o pompă
submersabilă fixată la capul unui poilon.O parte din ţeava de susţinere e
construită din 2 ţevi telescopice din oţel inoxidabil ,proiectate astfel încât
să poaă fi alungite şi scurtate fără dificultate.Sita specială trebuie să nu se
înfunde deoarece scade volumul de apă pompat sau
a fixării pe rotorul pompei a
unei răşini vinilice sau a cauciucului.
¤Pentru tratarea aerobiotică se introduce
oxigenul necesar respiraţiei microflorei aerobă.În prezent există tehnici noi
de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorită microflorei care
vara devine anaerobă.
Gunoaiele-trebuie
incinerate nu depuse pe malul mării.
Uzinele de incinerare în Tokio
cuprind:-cuptoare standardizate;
-adaptarea
sistemului cu buncăr şi macara;
-controlul
emisiilor şi afluentilor;
-bazinele de
ţiţei plasate subteran.
Concluzie
Resursele mediului scad.
Creşterea
punerii în libertate a agenţilor e o ameninţare sporită pentru natură.
Chestionar-În
prezent se face o anchetă prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea
naţiunii privind mediul.
Multe grupări
militează pentru un mediu mai curat şi mai sănătos.Dacă începem prin a recicla
deşeurile menajere şi a refuza alimentele supraîmpachetate,am putea reduce
deşeurile.
Cercetătorii
trebuie să găsească moduri de a evita compuşii dăunători care nu se descompun
în elemente inofensive.
Contribuţia elevilor
la protejarea mediului
Elevi pot contribui la protejarea mediului astfel:
-adunând
hartiile aruncate la voia întâmplări din parcuri
-plantând
diferite flori prin parcuri
Efectele poluări
în zona şscoli noastre
I. Boli
infecţioase:
·
boli microbiene: febră tifoida,
dizenteria, holeria;
·
boli virotive: poliomieliţa, hepatita epidemică;
·
boli parazitare:dizenteria, giardiaza.
II. Boli neinfecţioase:
determinate de contaminarea apei cu substanţe chimice
cu potenţial toxic:
• Intoxicaţia cu plumb (saturnism), se
manifestă prin:
-
oboseală nejustificată;
-
afectează globulele roşii, vasele sanguine;
- afectează sistemul nervis central, provocând
ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglări motorii.
• Intoxicaţia
cu mercur:
-
dureri de cap, ameţeli, insomnie, oboseală;
-
tulburări vizuale;
-
afecţiuni ale sistemului nervos;
-
afecţiuni ale rinichilor;
-
malformaţii congenitale ale fătului în cazul femeilor
însarcinate.
• Intoxicaţia
cu zinc:
-
dureri epigastrice, diaree, tremurături, pareze;
-
afecţiuni ale sistemului nervos central, muşchilor şi
sistemului cardiovascular.
• Intoxicaţia
cu cadminiu:
- cefalee;
-
scăderea tensiuni arteriale;
-
afecţiuni hepato-renale.
• Intoxicaţia
cu azotaţi şi fosfaţi:
-
învineţirea buzelor, nărilor, feţei;
-
agitaţia până la convulsii;
-
cefalee, greaţa.
• Intoxicaţia
cu pesticide:
-
alterarea funcţiilor ficatului până la formarea hepatitei
cronice;
-
encefalopaţii;
-
malformaţii congenitale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu